THOMAS DEMARK
Thomas Demark este unul dintre cele mai cunoscute nume pe pieţele financiare, cu o experienţă de 38 de ani. Supranumit Consultantul consultanţilor, Demark a fost consultant al managerilor de hedge‑funds. El este autorul multor articole din reviste financiare, participant la numeroase conferinţe tematice, şi cunoscut în toată lumea ca autor al cărţilor The New Science of Technical Analysis, New Market Timing Techniques şi DeMark on Day Trading Options. Thomas Demark este unul dintre cei mai productivi autori.
În practică, este aproape imposibil ca un trader să nu întâlnească vreo tehnică, indicator sau regulă, care să nu fie elaborată de Demark.
Exemple:
D-wave Analysis
Daily Range Projections
DeMarker Indicator
Price Intersector
Price Setup
Range Expansion Index (REI )
Sequential
TD Beakout Qualifiers
TD Demand Line
TD Dollar Rated Option Ratio
TD Line Breakout
TD Line Value
TD Lines
TD New High-New Low Index
TD Points
TD Price Points
TD Price Projector
TD Retracement Arc
TD Retracement Qualifier
TD Supply Line
TD Supply Points
Trend Factors
Să analizăm una dintre cele mai cunoscute strategii Demark ‑Continuitatea (Sequential).
Consecutivitate (Sequential)
Aceasta este o strategie inovatoare, foarte simplă în esenţa sa. În ea nu există nici un indicator, doar relaţii între preţuri. Prin intermediul acestei strategii, Demark descoperă noi direcţii şi teorii despre ciclurile pieţei. Strategia este împărţită în câteva etape, fiecare având caracteristici diferite. Important în Sequential este preţul de închidere a unei singure bare (se utilizează graficul pe o zi) raportat la preţul de închidere a barei cu câteva zile în urmă.
Prima etapă se numeşte Pregătirea (Setup). Condiţia care trebuie îndeplinită în această etapă o reprezintă existenţa a nouă bare consecutive, fiecare dintre acestea cu preţul de închidere mai mare sau mai mic decât cel din urmă cu 4 zile. Vom denumi aceste nouă bare set. Cu alte cuvinte, pe un trend ascendent, trebuie să găsim un astfel de set din nouă bare, în care preţul de închidere a fiecăreia este mai mare decât preţul de închidere a barei din urmă cu 4 zile. Aceasta înseamnă că în momentul actual piaţa efectuează o mişcare ascendentă. Similar se procedează şi în cazul mişcării descendente, unde preţul de închidere al fiecăreia din cele nouă bare consecutive trebuie să fie mai mic decât preţul de închidere a barei din urmă cu 4 zile. După aceste nouă bare, de multe ori are loc o mişcare nu foarte amplă (corecţie) în direcţia opusă. În fig.149 este prezentată prima etapă.
După Demark, mişcarea din prima etapă, în afara condiţiei de bază menţionate mai sus, trebuie să satisfacă urmatoarele condiţii:
1. Fiecare zi dintre cele analizate trebuie să fie o zi cu tranzacţii reale efectuate (nu o zi de weekend).
2. Bara (ziua) ce precede începerea numerotării (înaintea primei bare numerotate), numită bară zero — trebuie să aibă preţul de închidere mai mic sau egal (la mişcarea ascendentă), sau mai mare (la descendentă) decât bara din urmă cu patru zile.
3. Dacă unul din preţurile de închidere a celor nouă bare consecutive este egal cu preţul barei din urmă cu patru zile, numerotarea se termină şi trebuie căutată o nouă consecutivitate.
4. Această consecutivitate poate fi formată din mai mult de nouă bare, dar acesta este minimul necesar.
Condiţia valabilităţii primei etape.
Pentru a calcula o consecutivitate din nouă bare, aceasta trebuie să îndeplinească o condiţie suplimentară. Valabilitatea continuităţii se stabileşte de aşa‑numita Intersectarea (Intersection).
Intersectarea apare când cel mai mare preţ (la cumpărare) sau cel mai mic preţ (la vânzare) al barei a opta sau a noua consecutivă va fi mai mare (cumpărare) / mai mic (vânzare), sau egal cu cea mai mică/mare valoare a oricărei bare, din urmă cu cel puţin trei zile. Condiţia valabilităţii
poate fi observată în fig. 149. (perechea forex Usd/Cad)
De exemplu, la prima etapă, la cumpărare este necesar ca maximul barei a opta sau a noua să fie mai sus decât cel mai mare preţ al barei din urmă cu trei sau mai multe zile. În mod identic, la vânzare în prima etapă trebuie ca preţul minim al barei a opta sau a noua să fie mai jos sau egal decât cel mai mic preţ al barei din urmă cu trei sau mai multe zile. Intersectarea poate avea loc şi după bara a opta sau a noua, dar nu este obligatoriu ca următoarele zile să fie din set, să corespundă condiţiei preţului de închidere. E necesar ca preţul (minimul sau maximul) să intersecteze minimul sau maximul corespunzător al preţurilor care au fost cu trei sau mai multe zile în urmă. În fig.149 este indicată intersectarea care are loc la bara zece. Etapa a doua se amână până la formarea intersectării.
Există două situaţii în care consecutivitatea nu este necesară. Prima se numeşte Reciclare (Recicling) — apariţia setului al doilea în aceeaşi direcţie. Reciclarea poate fi observată şi în fig. 150 — setul al doilea apare înaintea apariţiei semnalului. Situaţia a doua este următoarea: consecutivitatea trebuie să se finalizeze sau să treacă într‑o nouă numerotare, dacă unul dintre preţurile ulterioare de închidere, până la apariţia semnalului concret, va fi mai mare/mai mic decât valoarea maximă/minimă a celei mai înalte/mai joase bare din consecutivitate. Cu alte cuvinte, la identificarea momentului cumpărării, dacă după set, până la apariţia semnalului concret, preţul de închidere este mai sus decât cea mai mare valoare a tuturor barelor din set, atunci trecem la o nouă numerotare. Să privim din nou fig.149 (perechea forex usdcad) — setul nu va fi real, dacă unul din preţurile de închidere după acesta este mai sus decât cel mai mare preţ al întregului set, sau acesta constituie maximul barei indicată cu cifra 1. Similar se procedează şi in cazul vânzării.
După formarea consecutivităţii din nouă bare la prima etapă, începe următoarea etapă Sequential numită numerotatul. Această etapă urmăreşte raportul dintre preţul de închidere a ultimei bare şi cel mai mare sau cel mai mic preţ al barei din urmă cu două zile. Numerotarea începe imediat după apariţia intersectării. Semnalul apare după ce se fixează treisprezece bare cu preţurile de închidere mai mari (vânzare) sau mai mici (cumpărare) faţă de maximele sau minimele existente cu două zile în urmă. Aceste preţuri de închidere nu trebuie neapărat să fie consecutive. Conform definiţiei, semnalul nu poate să apară fără prezenţa măcar a douăsprezece bare corespunzătoare condiţiei după inter-sectare. Numărul minim de bare din primele două etape este de 21. Numerotarea se încheie, dacă din momentul finalizării până la momentul semnalului apare o nouă numerotare în direcţia opusă. (perechea forex usdcad, daily)
În fig.150 pe graficul zilnic USD/CAD din perioada 04.2007 ‑07.2007, sunt prezentate cele două etape — setul şi numerotarea. În acest grafic se observă că ziua a treisprezecea s‑a închis foarte aproape de minimul pieţei. Etapa a treia o reprezintă intrarea în piaţă. În cazul intrării după strategia Consecutivităţii se utilizează trei variante. Conform primei variante, intrarea se face după preţul de închidere la sfârşitul numerotării. Aceasta este cea mai riscantă variantă, deoarece poate să înceapă formarea unui nou set sau să aibă loc o reciclare, adică setul iniţial va fi anulat. Aceasta este o metodă care oferă posibilitatea cumpărării/vânzării, la cel mai mare/mic preţ, dar şi riscul este mai mare. A doua variantă se protejează de reciclare.
Poziţia se deschide după ce are loc saltul preţurilor, care după terminarea numerotării reprezintă :
• cumpărarea la preţul de închidere, dacă este mai mare decât preţul de închidere a barei din urmă cu patru zile;
• vânzarea la preţul de închidere, dacă este mai mică decât preţul de închidere a barei din urmă cu patru zile.
Metoda a treia de intrare utilizează saltul de două zile. Cu alte cuvinte, după formarea a 13 bare din numerotare, deschidem poziţia în momentul în care la o bară ulterioară preţul de închidere este mai mare (la cumpărare) sau mai mic (la vânzare) decât cel mai mare (la cumpărare) sau cel mai mic (la vânzare) preţ cu două bare înainte de aceasta. Această variantă este o decizie de compromis între prima şi a doua.
Să privim din nou fig. 150, unde sunt prezentate toate cele trei variante de intrare în piaţă. În cazul respectiv, cea mai reuşită ar fi prima variantă, imediat după bara a treisprezecea din numerotare. Punctele de intrare a celorlalte două metode se află aproximativ la unul şi acelaşi nivel.
Închiderea poziţiei
Există două metode de inchidere a poziţilor. Prima constă în închiderea poziţiei, dacă după semnalul dat, noul set format în direcţia poziţiei deschise, nu poate depăşi cea mai mare/mică valoare a setului precedent (ca rezultat este format semnalul).
A doua metoda de ieşire reprezintă păstrarea poziţiei până la apariţia semnalului de stăpungere a tendinţei.
Ordinele Stop Loss (Stop Loss Orders)
În opinia lui Demark, există două metode de determinare a nivelelor Stop Loss. În ambele cazuri se utilizează intervalul de preţ al zilei cu maximul din toată perioada setului şi numerotării (pentru vânzare). Pentru poziţiile de cumpărare se foloseşte intervalul de preţ al barei cu minimul setului şi numerotării.
La cumpărare nivelul Stop Loss se calculează astfel:
‑ Din ziua cu preţul minim alegem cel mai scăzut preţ, care se scade din cel mai mare preţ sau din preţul de închidere a barei anterioare, dacă a fost mai sus.
‑ Rezultatul se adună la cel mai scăzut nivel.
La vânzare nivelul se calculează similar:
– Din ziua cu preţul maxim, din cel mai mare preţ se scade cel mai mic preţ al aceleaşi zile, sau preţul de închidere al zilei precedente, dacă a fost mai jos.
– Rezultatul se adună la cel mai scăzut nivel.
În aceste cazuri poziţia se închide la atingerea nivelului Stop‑Loss.
Tehnica a doua se aplică pe aceeaşi bară ca şi metoda anterioară (bara cu cel mai mare maxim sau minim), dar distanţa se calculează altfel şi nivelul Stop Loss se calculează în felul următor:
• Pentru cumpărare — diferenţa dintre preţul de închidere şi cel mai mic preţ al acestei bare.
Rezultatul se scade din preţul minim;
• Pentru vânzare — diferenţa dintre preţul de închidere şi cel mai mare preţ al acestei bare. Rezultatul se adaugă la preţul maxim. Poziţia trebuie închisă din nou, dacă preţul atinge aceste nivele. Să analizăm încă un exemplu de aplicare a strategiilor Demark.
În figura de mai sus se observă graficul zilnic al indicelui compozit Dow Jones Industrial. Anexa Sequential la acest grafic ne arată că semnalele pentru vânzare se găsesc în punctele optime, tranzacţiile se efectuează în imediata apropiere a vârfurilor. Punctele de intrare — iulie 2007 — diferenţa dintre preţul de închidere şi cel mai mic preţ al acestei bare. Rezultatul, indiferent de modalitatea de intrare sau de ieşire pe care am ales‑o, este profitabil. Sistemul consecutivităţii este un instrument puternic pentru determinarea potenţialelor momente cheie în mişcările pieţei. Acest sistem reprezintă evaluarea ciclurilor de piaţă ale lui Tomas Demark. Autorul ne recomandă să utilizăm acest sistem numai pe graficele zilnice. Sistemul constituie o abordare unică a analizei pieţelor. În el nu există indicatori sau elemente grafice de analiză. Se deosebeşte de celelalte prin faptul că include în analiză doar preţurile pieţei şi perioada. Sistemul respectiv este eficient în combinaţie cu alte elemente ale analizei moderne pentru piata Forex si pietele bursiere.
